Childstories.org
  • 1
  • Toate Grimm
    Basmele
  • 2
  • Sortate după
    timpul de citire
  • 3
  • Perfect pentru
    citire cu voce tare
Cei doisprezece servitori lenesi
Grimm Märchen

Cei doisprezece servitori lenesi - Basme ale Fraților Grimm

Timp de lectură pentru copii: 7 min

Doisprezece servitori lenesi, care nu facusera nimic si nu isi pusesera osul la treaba toata ziua, stateau intinsi pe iarba, laudandu-se cu lenevia lor.

Cel dintai a zis, Nu-mi pasa deloc de lenea voastra atat timp cat trebuie sa ma ocup de propria mea lene. Grija fata de burta este principala mea ocupatie, pentru ca nu mananc deloc putin si beau si mai mult decat imbuc. Dupa ce am parte de patru mese, nu trece mult timp si imi este iar foame, si lucrul asta imi convine de minune. Rasaritul soarelui nu ma poate desprinde de frumoasele mele visuri, si nici nu se apropie mijlocul zilei ca imi caut deja un loc de odihna. Daca ma cheama stapanul, pur si simplu ma fac ca nu-l aud, iar daca ma striga a doua oara, mai stau putin pana ma dezmortesc dupa somn, si ma duc la el cat se poate de alene. In acest fel, viata imi pare ca merita a fi traita.

Al doilea servitor s-a laudat: Eu trebuie sa ma grija de un cal, dar ii arunc in grajd numai o mana de fan, si, daca n-am chef, nu ii mai dau nimic de mancare, spunand ca si-a deja burta la cale. Apoi, ma intind in grajd si atipesc cam patru ore. Dupa asta, imi intind picioarele si mi le pun de vreo doua ori in miscare pana la cal, sa vad daca a fost argasit si curatat. Nu-I mare lucru! Cu toate astea, mi se pare am prea mult de munca.

Cel de-al treilea servitor a marturisit: Munca nu face decat sa te imbolnaveasca. Nu obtii nimic bun de la .u ma intind la soare si nu trece mult pana mi se-nchid ochii. Chiar daca incepe sa ploua putin, de ce m-as mai deranja sa ma ridic in picioare? Ploaia vine de la Dumnezeu. Chiar daca incepe sa toarne cu galeata, atat de tare incat apa apa da sa-mi smulga parul de pe cap si picaturile de ploaie imi fac o gaura in cap, nu fac decat sa imi pun plasture peste ea, si imi este bine pe mai departe. Am avut mai multe astfel de rani, dar nu le-am dat nici o atentie.

Al patrulea servitor a zis: Daca mi se da ceva de treaba, mai zabovesc vreun ceas, astfel incat sa nu imi istovesc puterile. Dupa asta, ma misc cat se poate de incat si intreb daca nu imi da nimeni ajutor. Daca se iveste vreu amator, ii las lui in seama munca, si nu fac decat sa ma uit la el. Cu toate acestea, ma simt isotvit din cale-afara!

Cel de-al cincelea servitor si-a dat cu parerea: Ce-i atata zarva cu munca sta? Ganditi-va numai ca trebuie sa strang balegarul din grajd si sa il incarc intr-o caruta. Nu ma fortez deloc, si daca iau ceva in furca, dau jos inapoi jumatate din incarcatura, si ma odihnesc un sfert de ora inainte de a a arunca acea povara in caruta. Este indeajuns de mult de munca si imi trebuie cam o zi ca sa umplu caruta cu balega. Nu cred ca exagerex cand zic ca munca o sa ma omoare pana la urma.

Al saselea servitor a exclamat: Rusine sa-mi fie! Nu-mi este frica de munca, dar obisnuiesc sa ma culc vreme de trei saptamani, fara a-mi mai da jos hainele. Ce rost mai are sa iti legi de atatea ori sireturile incaltarilor? Din partea mea, n-au decat sa imi cada din picioare, nu conteaza. Daca fac cativa pasi, imi tarai cat se poate de incet un picior dupa altul, si apoi numar cati mai trebuie sa fac inainte de a-mi gasi un loc de odihna.

Cel de-al saptelea servitor a obiectat: Mie nu mi se intampla asa ceva. Stapanul meu sta mereu pe capul meu, noroc ca este plecat toata ziua de acasa. Nu trec nimic cu vederea si fug cat se poate de repede cuiva pe care-l vad ca trage mata de coada. Daca ma apuc si eu asa de ceva e nevoie de patru oameni voinici sa ma dea deoparte. Ma duc imediat acolo unde vad sase flacai dormind unul langa celalalt. Ma intind alaturi de ei si trag la aghioase. Apoi, nimic nu ma poate trezi, si daca vor sa ma vada acasa trebuie sa ma care in spate.‘

Al optulea servitor a remarcat: Vad bine ca eu sunt cel mai fasnet dintre voi. Daca dau peste o piatra pe drum, nu ma deranjez sa imi ridic picioarele pentru a trece peste ea. Ma intind pe pamant si, daca ma ud sau ma acopar cu noroi si mizerie, continui sa sta culcat pana cand soarele ma usuca. Cel mult , ma mai intorc pe o parte, astfel incat razele soarelui sa ma ajunga peste tot.

Cel de-al noualea servitor a spus: Mare dreptate ai! Astazi, painea era chiar in fata mea, dar mi-a fost prea lene sa ma intind dupa ea, asa ca am fost cat pe ce sa mor de foame! Mai mult decat atat, inaintea mea era o cana cu papa, insa era atat de mare si grea incat nu m-am obosit sa o ridic, preferand, mai curand , sa ma las stapanit de sete. Chiar sa ma intorc pe o parte a fost prea mult pentru mine, si am lenevit toata ziua ca un caine.

Al zecelea servitor a tinut sa zica: Lenea mi-a adus o multime de necazuri, un picior rupt si o pulpa umflata. Stateam intins cu alti doi tovarasi chiar in drum si imi intinsesem bine picioarele. Cineva a venit pe acolo cu o caruta si rotile ei au trecut peste mine. Putem sa-mi trag picioarele indarat, dar nu am auzit cand sosea caruta, pentru ca mustele imi bazaiau in urechi, imi intrau prin nas si imi ieseau apoi pe gura. Cine se oboseste sa alunge deoparte ganganiile astea?

Cel de-al unsprezecelea servitor a declarat: Ieri mi-am lasat balta slujba. Nu mai aveam chef sa car cartile grele ale stapanului meu sau sa le duc de colo colo. Chestia asta tinea cat era ziua de lunga. Ca sa va spun adevarul, el m-a dat de fapt afara intrucat hainele lui, pe care le lasam mereu sa zaca pe podea, erau mancate cu totul de molii, un lucru care ma bucura din cale-afara.

Al doisprezecelea servitor a adaugat: Astazi a trebuit sa merg cu caruta la tara, asa ca mi-am facut in ea un culcus de paie si am tras un somn bun. Fraiele mi-au scapat din maini si, atunci cand m-am trezit, calul aproape ca scapase din ele, si se pierdusera atat zabala, capastrul, cat si oistea. Cineva care trecuse pe langa mine mi le luase pe toate. In plus, caruta se impotmolise bine intr-o balta maloasa. Am lasat-o acolo si m-am culcat iarasi in paie. Pana la urma si-a facut aparitia stapanul, a pus umarul si a tras caruta afara din mal. Daca nu venea, as fi fost si acum acolo, sfaraind fara vreo grija.

LanguagesLearn languages. Double-tap on a word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.

Informații

Interpretări

Limbaj

Basmul „Cei doisprezece servitori leneși” al Fraților Grimm spune povestea a doisprezece servitori care se laudă cu propria lor lene. Fiecare dintre ei are o perspectivă unică asupra modului în care își manifestă lenea și cum aceasta le influențează activitățile de zi cu zi. De la ignorarea treburilor zilnice până la evadarea de responsabilități, acești servitori dau impresia că sunt complet lipsiți de inițiativă sau dorință de a munci.

Povestea este una satirică și folosește exagerarea pentru a sublinia absurditatea leneviei extreme. Prin relatările fiecărui servitor, se conturează o critică la adresa lipsei de responsabilitate și a atitudinilor neglijente, evidențiind consecințele pe care le poate avea un astfel de comportament atât asupra indivizilor, cât și asupra celor din jurul lor. În esență, basmul ne învață că refuzul de a depune efort și resemnarea față de lenevie sunt, în cele din urmă, distructive.

Basmul „Cei doisprezece servitori leneși“ de Frații Grimm poate fi interpretat în mai multe moduri, fiecare dintre ele scoțând în evidență diferite aspecte sau mesaje ale povestirii.
Critică socială: Povestea poate fi văzută ca o critică la adresa lăcomiei și nepăsării servitorilor față de îndatoririle lor. Într-o societate în care munca și hărnicia sunt valorificate, comportamentul lor reprezintă un exemplu negativ care atrage atenția asupra consecințelor leneviei.

Ironie și umor: Limbajul și situațiile descrise în poveste sunt pline de ironie, ceea ce poate indica intenția autorilor de a folosi umorul pentru a sublinia absurdul și ridicolul comportamentului leneș al personajelor. Este posibil ca Frații Grimm să fi dorit să satirizeze lenea exagerată ca un mijloc de divertisment.

Morala despre responsabilitate: Fiecare servitor își justifică lenea și lipsa de profesionalism, evitându-și responsabilitățile. Acest lucru poate servi ca o lecție despre importanța asumării responsabilităților și a consecințelor negative ale ignoranței și leneviei.

Alegorie a vieții fără sens: Pentru unii, povestea poate reprezenta o alegorie a unei vieți trăite fără scop sau semnificație, unde personajele nu își valorifică potențialul și se complac într-o stare de nemulțumire continuă, ceea ce duce inevitabil la probleme și dificultăți.

Critica sistemului social: Prin exagerarea trăsăturilor de lenevire ale servitorilor, Frații Grimm ar putea critica un sistem social în care cei care nu contribuie la bunul mers al comunității ajung dependenți de efortul altora, subliniind astfel necesitatea colaborării și a implicării fiecăruia.

Fiecare dintre aceste interpretări scoate la lumină aspecte diferite ale poveștii, demonstrând cât de complex poate fi un simplu basm și cum poate transmite mesaje variate cititorilor săi.

Analiza lingvistică a basmului „Cei doisprezece servitori leneși“ de Frații Grimm scoate în evidență câteva trăsături semantice și stilistice tipice poveștilor tradiționale europene.

Repetiția: Textul se bazează pe o structură repetitivă, fiecare servitor exprimându-și propria formă de lene printr-un monolog personalizat. Repetiția contribuie la crearea unui ritm narativ specific și amplifică tema centrală a leneviei.

Structura dialogică: Basmul este construit în întregime din replicile servitorilor, fiecare detaliindu-și viziunea asupra muncii și leneviei. Acest stil dialogic oferă o diversitate de perspective și permite cititorului să compare și să contrasteze atitudinile prezentate.

Umorul: Deși tema centrală este lenea, basmul utilizează umorul pentru a descrie situații absurde și exagerate. Exagerările servitorilor cu privire la cât de puțin doresc să muncească sau cum își justifică inactivitatea sunt atât ridicule, cât și amuzante.

Ironie și satiră: Prin ilustrarea unei lene extreme, textul satirizează lipsa de motivație și responsabilitate. Ironia rezultă din contrastul dintre așteptările societății față de muncă și comportamentul servitorilor.

Limbaj colocvial și expresii populare: Stilul conversațional și utilizarea expresiilor populare fac povestea accesibilă și autentică pentru cititori. Acest limbaj simplu și direct subliniază trăsăturile de caracter ale servitorilor.

Morală implicită: Deși nu este explicit afirmată, morala poveștii este clară: lenea și neglijența duc la consecințe negative. Stăpânul, deși prezent doar ca o referință, reprezintă autoritatea și responsabilitatea care intervin la sfârșit pentru a corecta neglijența servitorilor.

Acest basm al fraților Grimm reușește să transmită prin multiple voci o lecție socială valoroasă, mascată în spatele umorului și al absurdului.


Informații pentru analiza științifică

Indicator
Valoare
NumărKHM 151a
TraduceriDA, ES, PT, IT, NL, RO, RU, TR, VI, ZH
Indicele de lizibilitate de Björnsson30.6
Flesch-Reading-Ease Index50.2
Flesch–Kincaid Grade-Level10.9
Gunning Fog Index13.6
Coleman–Liau Index6.9
SMOG Index12
Index automat de lizibilitate6
Numărul de caractere6.011
Număr de litere4.641
Numărul de propoziții65
Număr de cuvinte1.201
Cuvinte medii pe propoziție18,48
Cuvinte cu mai mult de 6 litere146
Procentul de cuvinte lungi12.2%
Silabe totale1.958
Silabe medii pe cuvânt1,63
Cuvinte cu trei silabe190
Procentaj de cuvinte cu trei silabe15.8%
Întrebări, comentarii sau rapoarte de experiență?

Cele mai bune basme

Copyright © 2025 -   Despre noi | Protecția Datelor |Toate drepturile rezervate Cu sprijinul childstories.org

Keine Internetverbindung


Sie sind nicht mit dem Internet verbunden. Bitte überprüfen Sie Ihre Netzwerkverbindung.


Versuchen Sie Folgendes:


  • 1. Prüfen Sie Ihr Netzwerkkabel, ihren Router oder Ihr Smartphone

  • 2. Aktivieren Sie ihre Mobile Daten -oder WLAN-Verbindung erneut

  • 3. Prüfen Sie das Signal an Ihrem Standort

  • 4. Führen Sie eine Netzwerkdiagnose durch