Childstories.org
  • 1
  • Toate Grimm
    Basmele
  • 2
  • Sortate după
    timpul de citire
  • 3
  • Perfect pentru
    citire cu voce tare
Craiasa albinelor
Craiasa albinelor Märchen

Craiasa albinelor - Basme ale Fraților Grimm

Timp de lectură pentru copii: 7 min

Au fost odata doi feciori de imparat, care au pornit sa-si incerce norocul prin lume. Si feciorii astia au ajuns sa duca o viata atat de ticaloasa si desarta, ca n-au mai avut indrazneala sa calce pragul casei parintesti. Si cum trecuse vreme, nu gluma, si nu venise nici o veste de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l poreclisera Prostila, pleca in cautarea lor.

Dar cand dadu in sfarsit de fratii sai, acestia incepura sa-si bata joc de dansul:

– Auzi, prostanacul, sa creada c-o sa poata razbi prin lume, cand noi, mai isteti decat el, n-am prea facut isprava mare! Totusi pornira la drum catestrei si, tot mergand ei asa, iata ca dadura peste un musuroi de furnici. Cei doi frati mai varstnici voira pe data sa-l surpe si sa-l rascoleasca, pentru a vedea cum micile fapturi o vor lua la goana inspaimantate de moarte. Dar Prostila ii opri, strigandu-le:

– Lasati ganganiile in pace! N-o sa ingadui sa le tulburati linistea! Pornira ei mai departe si, dupa un cot de deal, dadura peste un lac, pe luciul caruia inotau o multime de rate. Cei doi frati mai mari se repezira sa prinda cateva, ca tare ar fi avut pofta sa le friga. Dar Prostila se impotrivi si de data asta:

– Lasati zburatoarele in pace! N-o sa ingadui sa le ucideti!

Mersera ei mai departe si, intr-o buna zi, numai ca nimerira langa un roi de albine, aflat intr-o scorbura de copac. Si avea roiul acesta atata miere, ca se prelingea pe trunchi, de-ai fi zis ca este un izvoras… Cei doi frati mai mari isi pusera in gand sa dea foc copacului si sa inabuse albinele, ca sa poata lua mierea. Dar Prostila se impotrivi cu si mai multa tarie:

– Lasati albinele in pace! N-o sa ingadui sa le dati foc!

In cele din urma, cei trei frati dadura peste un palat si avea palatul asta grajduri, cate n-ai fi gasit nici in zece palate imparatesti. Si-n ele se aflau o multime de cai, toti de piatra. Cat despre oameni, nu se zarea unul pe nicaieri. Strabatura ei toate salile palatului si intr-un sfarsit se pomenira in dreptul unei usi zavorate cu trei lacate.

Si avea usa asta o ferestruica, taiata taman la mijloc. Cei trei catara prin ea si ce crezi ca le fu dat sa vada: in fundul unei camere se afla un mosneag care statea aplecat deasupra unei mese!…

Strigara la el o data, strigara a doua oara, dar mosneagul nu-i auzi. Mai strigara a treia oara si abia atunci se trezi mosul, descuie lacatele si se ivi in prag…. Si fara sa spuna o vorba, ii pofti sa se aseze la masa incarcata cu fel si fel de bunatati.

Dupa ce mancara si baura dupa pofta inimii, mosneagul ii duse in cate un iatac, ca sa se odihneasca. A doua zi, batranul intra in odaia celui mai mare dintre frati si, facandu-i semn sa-l urmeze, il duse pana in dreptul unei mese de piatra. Pe masa asta se aflau scrise trei incercari care, de-ar fi fost dezlegate, ar fi avut darul sa smulga palatul de sub puterea blestemului. Prima incercare glasuia astfel: „Sub covorul de muschi al padurii stau ascunse cele o mie de boabe de margaritar ale fiicei imparatului, care toate trebuie gasite intr-o singura zi. Daca la asfintitul soarelui va lipsi macar una dintre ele, cal care s-a incumetat sa le caute se va preface in stana de piatra!“

Cel mai mare dintre frati porni in padure si cauta toata ziua, dar cand fu sa apuna soarele, baga de seama ca toata truda i-a fost in zadar si ca n-a putut sa adune mai mult de o suta de boabe de margaritar. Si atunci se intampla asa cum sta scris pe tablia mesei: flacaul se prefacu in stana de piatra!

In ziua urmatoare isi incerca norocul si fratele cel mijlociu, dar nici lui nu-i merse mai bine. Si oricat se stradui el, nu fu in stare sa gaseasca mai mult ca doua sute de boabe de margaritar. Si se prefacu si el in stana de piatra.

Iata ca veni si randul lui Prostila… se apuca el sa caute in desimea covorului de muschi, dar gasea cu atata anevoie cate un bob de margaritar, totul mergea atat de incet, ca-l cuprinse deznadejdea.

Si cum nu stia in ce chip s-o scoata la capat, se aseza pe o piatra si incepu sa planga. Si cum plangea el asa, numai ce i se infatisa craiasa furnicilor, insotita de cele cinci mii de slujitoare ale sale. Erau tocmai furnicile pe care flacaul le scapase de la pieire. Nu trecu mult si micile ganganii izbutira sa adune toate cele o mie de boabe de margaritar si facura din ele o gramada bunicica.

A doua incercare era mult mai grea: trebuia sa fie scoasa din fundul lacului cheia de la iatacul domnitei. De indata ce Prostila ajunse la marginea acului, se ivi inotand un card de rate. Erau tocmai ratele pe care el le scapase de la pieire. Si lasandu-se in adanc, ele ii adusera cheia care zacea pe fundul malos al lacului.

Cea de a treia incercare era insa cea mai grea: dintre cele trei domnite adormite, flacaul trebuia sa o recunoasca pe cea mai tanara si mai frumoasa.

Ei, dar cum naiba s-o recunoasca, cand semanau catestrele ca picaturile de apa! Ca doar numai un singur lucru le deosebea: mai inainte de a fi adormit, fiecare gustase ceva dulce -cea mai mare rontaise o bucata de zahar, cea mijlocie bause o cescuta cu sirop, iar cea mica luase o lingurita de miere. „Ei, acu sa te vedem pe unde scoti camasa!“ se gandi Prostila in sinea lui. Si iata ca veni in zbor o albina.

Era chiar regina roiului pe care flacaul o scapase de la pieire. Se roti ea de cateva ori prin iatac, cerceta pe rand buzele celor trei domnite adormite si se aseza in cele din urma pe gura aceleia care gustase din miere. Si astfel putu Prostila sa o recunoasca dintr-o data pe cea mai tanara si mai fumoasa dintre domnite.

Si numaidecat se risipi vraja, de parca nici n-ar fi fost. Castelul se smulse din somnul cel adanc si toti acei care fusesera prefacuti in stane de piatra isi recapatara infatisarea omeneasca.

Prostila o lua de nevasta pe cea mai tanara si mai frumoasa dintre domnite si, dupa moartea craiului, urca pe scaunul domnesc. Iar fratii lui mai mari socotira ca nici celalalte domnite nu erau chiar asa de lepadat si traira cu totii ani multi in belsug si fericire.

LanguagesLearn languages. Double-tap on a word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.

Informații

Interpretări

Limbaj

Basmul „Crăiasa albinelor“ de Frații Grimm spune povestea a trei frați, dintre care cel mai mic, poreclit Prostila, pleacă în căutarea fraților săi mai mari care au plecat de acasă și nu mai dădeau niciun semn de viață. Cei doi frați mai mari au trăit o viață dezordonată și, întâlnindu-l pe Prostila, îl iau în derâdere. Totuși, cei trei frați pornesc într-o călătorie împreună și întâlnesc diverse situații în care Prostila dovedește bunătate, oprindu-i de la a distruge un mușuroi de furnici, a prinde rațe și a da foc unui stup de albine.

Ajungând la un palat misterios, descoperă trei provocări care, dacă ar fi fost rezolvate, ar fi eliberat castelul de un blestem. Primii doi frați eșuează în aceste încercări și sunt transformați în statui de piatră. În schimb, Prostila reușește să le îndeplinească cu ajutorul furnicilor, rațelor și albinei, pe care le-a cruțat mai devreme.

Prostila este ghidat de aceste animale să găsească pietrele prețioase pierdute, cheia de la camera domniței și să o recunoască pe domnița cea mai tânără și frumoasă, eliberând astfel palatul de vrajă. În final, el se căsătorește cu domnița cea tânără, devine conducător împărăției și își aduce frații înapoi la viața normală. Povestea evidențiază importanța bunătății și a milosteniei, demonstrând că acestea pot aduce rezultate neașteptate și fericire durabilă.

Interpretările basmului „Crăiasa albinelor“ de Frații Grimm pot avea mai multe fațete și pot reflecta diverse teme și învățături.
Tema bunătății și recompensei: Povestea subliniază ideea că bunătatea și compasiunea sunt răsplătite. Prostila, în ciuda poreclei sale, demonstrează bunătate față de furnici, rațe și albine, iar aceste fapte bune îi sunt răsplătite atunci când animalele îl ajută să treacă de încercările dificile. Aceasta reflectă ideea că gesturile mici de bunătate pot avea un impact semnificativ în viața cuiva.

Inteligența emoțională vs. inteligența logică: Deși frații mai mari sunt considerați mai inteligenți, Prostila demonstrează o inteligență diferită, o inteligență emoțională. El simte compasiune și empatie pentru creaturile mai mici și mai neajutorate, ceea ce, în final, îl ajută să reușească acolo unde frații săi au eșuat. Acest lucru sugerează că inteligența nu se măsoară doar prin abilități logice sau cognitive, ci și prin capacitățile emoționale.

Tema individualității și subestimării: Povestea atrage atenția asupra pericolului de a subestima pe cineva. Prostila, cel considerat naiv sau prost de către frații săi, se dovedește a fi eroul povestirii. Mesajul este că fiecare individ are valoarea și calitățile sale unice, iar aparențele pot fi înșelătoare.

Motive și simboluri mistice: Elementele magice ale povestirii, cum ar fi transformarea oamenilor în stane de piatră și intervenția miraculoasă a animalelor, subliniază legătura dintre omenesc și natură/misticism. Acestea servesc ca simboluri pentru forțele dincolo de controlul uman și pentru puterea ascunsă în lumea naturală și în alegerile morale.

Structura clasică a basmului: Povestea urmează structura tipică a basmului, cu eroul care pleacă în căutarea unei soluții, înfruntă încercări dificile și este ajutat de aliați neașteptați. Această structură nu doar că face povestea captivantă, dar transmite și valorile tradiționale ale curajului și perseverenței, reflectând morala că binele va triumfa în cele din urmă asupra răului.

Folosind aceste interpretări, povestea „Crăiasa albinelor“ poate fi un prilej de reflecție despre valorile personale, despre importanța bunătății și despre recunoașterea valorii individuale într-o lume adesea preocupată de aparențe.

Analiza lingvistică a basmului „Craiasa albinelor“ de Frații Grimm relevă câteva aspecte interesante. Stilul narativ folosit este unul tradițional, specific basmelor populare, care include formule consacrate precum „au fost odată“ și „în cele din urmă“. Acestea creează un cadru temporal nespecificat, caracteristic poveștilor fantastice, unde timpul nu curge la fel ca în realitate.

Limbajul este simplu și accesibil, adaptat să fie înțeles atât de către copii, cât și de către adulți. Dialogul este redus și utilizat pentru a sublinia trăsăturile de caracter ale personajelor, în special ale fraților, evidențiind contrastul dintre atitudinea lor față de natură și creaturi. Prostila, spre deosebire de frații săi, este binevoitor și protector, ceea ce simbolizează virtuțile inocenței și bunătății.

Descrierile sunt adesea minimaliste, dar eficiente, suficient de sugestive pentru a crea imagini vii în mintea cititorului. Natura și animalele, cum sunt furnicile, rațele și albinele, joacă un rol crucial, nu doar ca elemente de basm, ci și ca personaje active, recompensându-l pe Prostila pentru bunătatea sa. Acest aspect subliniază tematica ecologică subtilă, o relație armonioasă cu natura fiind considerată ideală și aducătoare de beneficii.

Elementele simbolice sunt frecvent întâlnite: boabele de mărgăritar, cheia din lac și domnițele adormite, toate constituie încercări care ilustrează călătoria eroului, o metaforă pentru maturizare și afirmare personală.

În concluzie, basmul folosește un limbaj simplu, dar bogat în imagini și simboluri, care nu doar că subliniază valoarea calităților morale și a respectului față de natură, dar și ilustrează triumful inocenței și al bunătății asupra superficialității și egoismului. Această poveste, ca multe dintre basmele Fraților Grimm, încorporează lecții morale și sociale, fiind o oglindă a valorilor culturale din perioada în care a fost scrisă.


Informații pentru analiza științifică

Indicator
Valoare
NumărKHM 62
Aarne-Thompson-Uther-IndexATU Typ 554
TraduceriDE, EN, DA, ES, FR, PT, HU, IT, JA, NL, PL, RO, RU, TR, VI, ZH
Indicele de lizibilitate de Björnsson36
Flesch-Reading-Ease Index40.4
Flesch–Kincaid Grade-Level12
Gunning Fog Index15.5
Coleman–Liau Index8.6
SMOG Index12
Index automat de lizibilitate7
Numărul de caractere6.001
Număr de litere4.685
Numărul de propoziții63
Număr de cuvinte1.132
Cuvinte medii pe propoziție17,97
Cuvinte cu mai mult de 6 litere204
Procentul de cuvinte lungi18%
Silabe totale1.983
Silabe medii pe cuvânt1,75
Cuvinte cu trei silabe242
Procentaj de cuvinte cu trei silabe21.4%
Întrebări, comentarii sau rapoarte de experiență?

Cele mai bune basme

Copyright © 2025 -   Despre noi | Protecția Datelor |Toate drepturile rezervate Cu sprijinul childstories.org

Keine Internetverbindung


Sie sind nicht mit dem Internet verbunden. Bitte überprüfen Sie Ihre Netzwerkverbindung.


Versuchen Sie Folgendes:


  • 1. Prüfen Sie Ihr Netzwerkkabel, ihren Router oder Ihr Smartphone

  • 2. Aktivieren Sie ihre Mobile Daten -oder WLAN-Verbindung erneut

  • 3. Prüfen Sie das Signal an Ihrem Standort

  • 4. Führen Sie eine Netzwerkdiagnose durch