Timp de lectură pentru copii: 6 min
O pisica a facut cunostiinta odata cu un soarece, si i-a vorbit atat de mult despre marea iubire si prietenie pe care o simtea fata de el, incat, pana la urma, soarecele a incuviintat sa traiasca si sa-si tina gospodaria impreuna. „Trebuie sa ne facem provizii pentru iarna, sau vom muri de foame,“ a zis pisica, „iar tu, mic soarece, nu poti sa te aventurezi oriunde, caci poti fi lesne prins intr-o capcana odata si-odata.“ Acest bun sfat a fost urmat de indata, si cei doi au cumparat un borcan cu untura, pe care n-au stiut insa unde sa il puna.
In cele din urma, dupa multe discutii, pisica a spus, „Nu stiu un loc mai bun in care sa-l pastram decat in biserica, pentru ca nimeni nu indrazneste sa fure ceva de acolo. Il vom aseza sub altar, si nu ne vom atinge de el pana cand nu vom avea cu adevarat nevoie.“
Au ascuns asadar borcanul cu untura in acel loc sigur, dar nu a trecut multa vreme si pisicii a inceput sa i se faca pofta de untura, asa ca ia grait soarecelui, “ Vreau sa-ti spun ceva, soricelule. Verisoara mea a adus pe lume un baietel, si mi-a cerut sa ii fiu nasa. Bebelusul este asa de dragut, are o blana alba cu pete cafenii, iar eu il voi tine deasupra cristelnitei. Lasa-ma sa ma duc la azi la botez, si ocupa-te tu singur de casa pana ma intorc.“ – „Desigur, desigur,“ i-a raspuns soarecele, „trebuie sa mergi neaparat, si daca ti se da ceva bun, gandeste-te si la mine; mi-ar place si o picatura de vin rosu de la botez.“
Tot ce spusese pisica n-avea nici un strop de adevar, caci nu avea nici o verisoara, si nici nu i se ceruse sa fie nasa. Ea s-a dus direct la biserica, a sos de sub altar borcanul cu untura, si i-a lins partea de deasupra. Apoi a facut o plimbare pe acoperisurile orasului, s-a intins la soare, lingandu-si cu pofta buzele ori de cate ori isi aducea aminte de borcanul , si nu s-a intors acasa pana nu s-a inserat.
„Hei, te-ai intors,“ a exclamat soarecele, „fara indoiala, ai avut parte de o zi fericita.“ – „Totul a mers foarte bine,“ a raspuns pisica. „Si ce nume i-ai dat copilului?“ – „Deasupra!,“ a zis pisica cu nonsalanta. „Deasupra!“ a strigat soarecele, „e un nume destul de ciudat si iesit din comun, il mai poarta cineva din familia ta?“ – „Intelesul lui, “ a remarcat pisica , “ nu este cu nimic mai rau decat Hotul-de-farimituri, asa cum ti-ai numit finii.“

Nu s-a scurs mult timp, si pisica a fost cuprinsa din nou de dorul de untura, asa ca i-a zis soarecelui, „Fa-mi te rog o favoare, si ingrijeste-te inca o data singur de casa Mi s-a cerut din nou sa fiu nasa, si, intrucat copilasul are un cerc alb in jurul gatului, nu am putut sa refuz.“ Bunul soarece a fost de acord, iar pisica s-a strecurat pe langa zidurile orasului pana la biserica, si a infulecat jumatate din borcanul cu untura. „Nimic nu pare sa fie atat de bun precum ceva ce pastrezi numai si numai pentru tine,“ si-a spus pisica, fiind foarte multumita de felul cum isi petrecuse ziua. La intoarcerea acasa, soarecele a intrebat-o, „Ce nume i-ai dat la botez copilului?“ – „Jumate-gata,“ a raspuns pisica. „Jumate-gata! Cred ca glumesti. Nu am auzit nicicand in viata acest nume, pun pariu pe ce vrei ca nu este nici macar in calendar!“
A mai trecut putina vreme, si pisicii a inceput din nou sa i se faca gura apa dupa niste untura. „Toate lucrurile bune se fac de trei ori,“ a zis ea, „Am fost iarasi rugata sa fiu nasa. Bebelusul are blanita neagra, numai labutele ii sunt albe, si, oricat ai cauta nu ai putea gasi nici un alt fir alb pe tot trupul sau; un astfel de lucru se intampla numai odata la cativa ani! Ma lasi sa ma duc nu-i asa?“ – „Deasupra! Jumate-gata,“ a rostit soarecele, „numele astea sunt asa de ciudate incat m-au pus pe ganduri.“ – „Stai mereu in casa,“ i-a raspuns pisica, „in blanita ta gri-negrisoara, cu coada ta lunga, si iti faci tot felul de ganduri prostesti din pricina ca nu iesi deloc afara la lumina zilei.“
Cat a ramas singur, soarecele a facut curat si ordine in casa, iar lacoma pisica nu s-a lasat pana nu a lins toata untura din borcan. „Cand ai terminat de mancat tot, te simti asa de bine,“ a gandit pisica, si, satula peste poate, nu a revenit acasa decat noaptea tarziu. Soarecele a intrebat-o iarasi ce nume ii pusese celui de-al treilea copil. „Acest nume nu te va multumi mai mult decat celelalte,“ i-a raspuns pisica. „L-am botezat „S-a dus tot.“ – „S-a dus tot“! a strigat soarecele, „acesta este cel mai ciudat nume din toate! Nu l-am vazut niciodata tiparit. S-a dus tot; ce inseamna?“ si a dat neincrezator din cap, si-a ridicat coada in sus si a plecat la culcare.
De atunci, nimeni nu i-a mai cerut pisicii sa fie nasa, insa cand a sosit iarna si nu mai aveau nimic sa puna in gura, soarecele s-a gandit la rezerva lor, si a spus, „Haide, pisico, sa mergem sa luam borcanul de untura pe care l-am pastrat pentru zile negre, ar trebui sa fie un deliciu.“ Au plecat la drum, au intrat in biserica si au gasit borcanul la locul lui, dar vai, nu mai avea nimic in el! „Aha,“ a exclamat soarecele, “ acum inteleg ce s-a intamplat, acum totul iese la iveala! Imi esti prietena adevarata? Ai mancat mai intai ce era deasupra, apoi l-ai dat Jumate-Gata, si, dupa aceea…“ – „Tine-ti gura,“ a strigat pisica, „inca un cuvant si te mananc si pe tine.“ Vorbele „S-a dus tot“ au scapat insa fara voie de pe buzele bietului soarece. Abia a apucat sa le rosteasca ca pisica a si sarit la el, l-a inhatat si l-a inghitit dintr-o imbucatura. Fara indoiala, asa se petrec lucrurile in lume.

Informații
Interpretări
Limbaj
Basmul „Prietenia dintre șoarece și pisică“ de Frații Grimm spune povestea unei pisici și a unui șoarece care decid să trăiască împreună și să-și facă provizii pentru iarnă. Au cumpărat un borcan cu untură pe care l-au ascuns în biserică pentru a-l păstra în siguranță. Pisica, însă, nu rezistă tentației și inventează scuze pentru a se duce să mănânce din untură, spunând șoarecelui că participă la botezuri inventate de fiecare dată. Pofticioasă și lipsită de scrupule, pisica termină întreaga untură, iar când șoarecele își dă seama de înșelătorie, pisica îl mănâncă pentru a-și ascunde faptele. Basmul subliniază trăsăturile negative precum înșelăciunea și lăcomia și are ca morală ideea că, într-o lume unde există astfel de trăsături, cei cinstiți și naivi sunt adesea păcăliți și trădați.
Basmul „Prietenia dintre șoarece și pisică“ de Frații Grimm poate fi interpretat în mai multe moduri, reflectând teme și învățături diferite.
Fake friends (Prieteni falși): În basm, pisica pretinde a fi prietena șoarecelui, dar în realitate, aceasta îl folosește pentru a-și satisface propriile dorințe. Aceasta poate fi văzută ca o lecție despre cum unii oameni se pot preface a fi prietenoși doar pentru a obține beneficii personale.
Pericolele încrederii oarbe: Șoarecele își pune încrederea în pisică fără a pune la îndoială intențiile ei ceea ce, în final, duce la pierderea tuturor proviziilor de iarnă și la propria sa dispariție. Aceasta poate fi o lecție despre necesitatea de a fi precaut și vigilent chiar și în relațiile aparent de încredere.
Natura umană – lăcomia și egoismul: Pisica simbolizează lăcomia și egoismul uman. Deși promit că vor împărți proviziile pentru iarnă, când apare oportunitatea, pisica alege să le consume singură. Acest lucru reflectă cum tentațiile pot duce la trădarea prietenilor și la prioritizarea interesului personal în defavoarea celui comun.
Importanța unei comunicări sincere: Lipsa de comunicare și minciunile duc la distrugerea prieteniei dintre pisică și șoarece. Adevărul este un fundament esențial pentru încredere și relații durabile; fără acesta, relațiile sunt sortite eșecului.
Consecințele minciunii și înșelăciunii: Pisica reușește să înșele șoarecele de mai multe ori, dar în final, șoarecele îi dezvăluie adevărul, iar pisica îl mănâncă. Deși pisica scapă nepedepsită aparent, basmul sugerează că astfel de comportamente egoiste duc, adesea, la izolare sau la pierderea încrederii celor din jur.
Aceste interpretări diferite subliniază complexitatea relațiilor interumane și importanța unor valori fundamentale precum sinceritatea, încrederea și respectul reciproc.
Analiza lingvistică a basmului „Prietenia dintre șoarece și pisică” de Frații Grimm dezvăluie o structură narativă simplă, specifică povestirilor tradiționale, dar bogată în simbolism și pilde. Basmul folosește un limbaj clar și accesibil pentru a comunica teme precum încrederea, trădarea și marea discrepanță dintre aparențe și realitate.
Structura narativă: Povestea urmărește o secvență logică de evenimente, utilizând un fir narativ care implică întâlnirea, dezvoltarea relației și, în final, ruptura prin conflict și concluzie. Folosirea repetitivă a scenariului în care pisica merge la „botez” contribuie la ritmul povestirii și la construirea tensiunii.
Personajele: Pisica și șoarecele sunt personificate, având caracteristici umane, cum ar fi raționamentul, vorbirea și emoțiile.
Aceste personaje reprezintă tipare arhetipale: pisica este simbolul trădării și al vicleniei, iar șoarecele personifică inocența și naivitatea. Deși pisica pretinde că este prietenă cu șoarecele, acțiunile ei dovedesc contrariul, ceea ce subliniază tema ipocriziei și a înșelăciunii.
Dialogul: Dialogul este esențial în poveste pentru a dezvălui caracterul păcălit al șoarecelui și minciunile pisicii. Expresiile repetitive ale pisicii, cum ar fi numele inventate pentru „copii” (Deasupra, Jumate-gata, S-a dus tot), sunt nu doar amuzante, ci și o modalitate de a ilustra cum minciunile ei devin tot mai transparente.
Simbolismul: Borcanul cu untura reprezintă resursele comune și încrederea reciprocă, pe care pisica le trădează. În mod simbolic, acesta sugerează fragilitatea prieteniilor bazate pe minciuni și importanța onestității în relații.
Moralitatea: Basmul are un puternic substrat moralizator, comun în poveștile Fraților Grimm. La final, pedeapsa pisicii – faptul că nimeni nu mai are încredere în ea – împreună cu soarta tragică a șoarecelui, oferă un avertisment clar asupra consecințelor înșelăciunii și lipsei de onestitate.
În ansamblu, „Prietenia dintre șoarece și pisică” este o poveste clasică care folosește lirismul și simbolismul pentru a transmite lecții morale, într-un mod accesibil atât copiilor, cât și adulților. Elementele lingvistice ale istorisirii contribuie semnificativ la profunzimea și impactul povestirii.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
---|---|
Număr | KHM 2 |
Aarne-Thompson-Uther-Index | ATU Typ 15 |
Traduceri | DE, EN, EL, DA, ES, FR, PT, HU, IT, JA, NL, KO, PL, RO, RU, TR, VI, ZH |
Indicele de lizibilitate de Björnsson | 33.6 |
Flesch-Reading-Ease Index | 43 |
Flesch–Kincaid Grade-Level | 12 |
Gunning Fog Index | 15.4 |
Coleman–Liau Index | 7.2 |
SMOG Index | 12 |
Index automat de lizibilitate | 6.6 |
Numărul de caractere | 5.475 |
Număr de litere | 4.140 |
Numărul de propoziții | 55 |
Număr de cuvinte | 1.059 |
Cuvinte medii pe propoziție | 19,25 |
Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 152 |
Procentul de cuvinte lungi | 14.4% |
Silabe totale | 1.806 |
Silabe medii pe cuvânt | 1,71 |
Cuvinte cu trei silabe | 204 |
Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 19.3% |