Timp de lectură pentru copii: 4 min
A fost odata un cizmar care, fara vina sa, saracise intr-atat, incat nu mai avea decat o bucata de piele din care sa faca o singura pereche de pantofi.
Intr-o noapte ii croi, cu intentia de a-i coase si termina a doua zi. Si, avand constiinta impacata se aseza in pat linistit si, dupa ce isi facu rugaciunea, adormi.
Dimineata, odata cu terminarea rugaciunilor vru sa inceapa lucrul, cand vazu pe masa perechea de pantofi complet terminata. Uimit, omul, fara sa se gandeasca lua pantofii si ii examina. Erau terminati intru totul, nu putea gasi niciun cusur. Erau o adevarata opera de arta.
Dupa putin timp intra un cumparator si atat de mult ii placura pantofii, ca plati pentru ei mai mult decat era necesar, asa ca cizmarul putea cumpara piele ca sa faca doua perechi de pantofi. Ii croi seara, hotarat sa-i termine a doua zi.
Dar, nu fu nevoie, pentru ca atunci cand se trezi, pantofii erau terminati si nu lipsira nici cumparatorii care sa-i dea bani pentru a cumpara piele pentru patru perechi de pantofi.
In dimineata urmatoare fura gata cele patru perechi si de acum inainte, tot ce lasa croit seara, gasea cusut dimineata. Astfel cizmarul avu in curand castiguri foarte mari, putandu-se considera aproape bogat.
Dar intr-o seara ,in ajunul Craciunului, cizmarul, care croise niste perechi de pantofi pentru ziua urmatoare ii spuse sotiei:
– Ce-ar fi daca in aceasta seara am sta de veghe sa vedem cine este cel ce ne ajuta astfel?
Sotiei sale i se paru o idee foarte buna. Lasa o lumanare aprinsa si se ascunsera intr-un colt.
Cand batu ora douasprezece, aparura doi spiridusi glumeti si dezbracati. Se asezara la masa cizmarului si, cu degetele lor micute, incepura sa intepe, sa coasa si sa bata cuie cu atat de mare viteza si dibacie, incat cizmarul credea ca viseaza. Spiridusii nu plecara pana cand nu terminara toata treaba. Apoi se facura nevazuti.
In dimineata urmatoare, femeia spuse:
– Acesti spiridusi ne-au imbogatit si trebuie sa le demonstram recunostinta noastra. Poate le este frig umbland asa, dezbracati. Stii ce m-am gandit? Am sa le cos amandurora cate o camasa, o jacheta, un pieptar si niste pantaloni si, de asemenea, le voi tricota cate o pereche de ciorapi. Tu le vei face cate o pereche de ciorapi. Tu le vei face cate o pereche de pantofiori fiecaruia.
Omul spuse ca i se pare o idee foarte buna.
Pusera pe masa tot ceea ce pregatisera si se ascunsera pentru a vedea cum vor lua spiridusii cadoul. La miezul noptii au venit si spiridusii pusi pe treaba, dar in loc sa gaseasca piele taiata, au gasit minunatele haine. La inceput fura uimiti, dar imediat se aratara foarte bucurosi. Se imbracara repede si incepura sa cante:
Nu suntem noi doi baieti frumosi si eleganti? De ce sa continuam sa fim cizmari ca inainte?
Se urcara si dansara pe mesele si bancile din cizmarie pana cand, fara sa se opreasca din veselia lor, disparura pe usa. Spiridusii nu s-au mai intors in atelierul cizmarului, caci acestuia ii ajungeau banii pentru tot restul vietii. El si sotia sa traira fericiti si avura noroc in toate lucrurile pe care le intreprinsera.
Learn languages. Double-tap on a word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.Informații
Interpretări
Limbaj
„Basmul ‚Spiridușii cizmari‘, scris de Frații Grimm, povestește despre un cizmar sărac care, fără să știe, primește ajutor pe timp de noapte de la spiriduși misterioși. Cu doar o bucată de piele rămasă pentru a face o ultimă pereche de pantofi, cizmarul taie pielea și intenționează să continue lucrul a doua zi. Spre surprinderea sa, în dimineața următoare, găsește perechea de pantofi complet terminată.
Acest fenomen se repetă în fiecare noapte, rezultând în câștiguri din ce în ce mai mari pentru cizmar, care își vede astfel afacerea înflorind. Totul culminează când, în Ajunul Crăciunului, cizmarul și soția lui decid să stea de veghe pentru a descoperi cine le oferă acest ajutor. La miezul nopții, observă doi spiriduși dezbrăcați care lucrează cu pricepere și rapiditate la pantofi.
În semn de recunoștință, soția cizmarului decide să le ofere spiridușilor haine noi, includând cămăși, jachete, pantaloni și ciorapi tricotati, iar cizmarul le face pantofiori. Spiridușii, extrem de încântați de daruri, se îmbracă și, în bucuria lor, dansează și cântă prin atelier înainte de a pleca definitiv. După plecarea lor, cizmarul nu mai are nevoie de ajutorul spiridușilor, deoarece a câștigat suficienți bani pentru a trăi confortabil alături de soția sa pentru tot restul vieții, bucurându-se de noroc și fericire. “
Basmul „Spiridușii cizmari” de Frații Grimm poate fi interpretat în mai multe feluri, fiecare aducând în prim-plan diferite teme și mesaje.
Recunoștința și generozitatea: Unul dintre mesajele centrale ale basmului este importanța recunoștinței și a generozității. Cizmarul și soția sa aleg să îi răsplătească pe spiriduși pentru ajutorul oferit, arătând astfel apreciarea lor profundă. Acest act de generozitate vine din inimă și subliniază ideea că bunătatea aduce bunătate.
Munca și ajutorul neașteptat: Povestea scoate în evidență virtutea muncii, dar și faptul că uneori ajutorul poate veni din cele mai neașteptate locuri. Spiridușii simbolizează acele forțe misterioase care ne pot susține atunci când avem cea mai mare nevoie, subliniind ideea că nu suntem niciodată complet singuri.
Dorința de a-i ajuta pe cei aflați în nevoie: Spiridușii reprezintă altruismul și dorința de a ajuta. Povestea ne învață că ajutându-i pe ceilalți, contribuim la construirea unei comunități mai puternice și mai fericite.
Transformarea și evoluția: Spiridușii, după ce primesc hainele, decid să nu mai revină la vechea lor activitate. Aceasta poate sugera ideea de evoluție personală și profesională, de a-ți urma chemarea și de a te reinventa atunci când este nevoie.
Rolul norocului: Povestea poate fi văzută și ca o reamintire a faptului că norocul poate juca un rol important în viețile noastre. Cizmarul, deși muncitor și talentat, are parte de un noroc nesperat datorită spiridușilor, ceea ce îi schimbă viața.
Fiecare interpretare adaugă o altă dimensiune poveștii, făcând din „Spiridușii cizmari” un basm atemporal, plin de învățături valoroase.
Analiza lingvistică a basmului „Spiridușii cizmari“ de Frații Grimm evidențiază mai multe elemente caracteristice stilului narativ și tematic al poveștii.
Structura narativă: Basmul urmează o structură clasică, având o introducere (situația cizmarului sărac), un punct culminant (descoperirea spiridușilor care lucrează noaptea) și o încheiere fericită (cizmarul și soția sa devin bogați și trăiesc fericiți). Acest tip de structură este tipic pentru basme și oferă o lecție de viață sau o morală.
Personajele: Elementele magice, reprezentate de spiriduși, sunt adesea întâlnite în basme. Spiridușii sunt descriși ca fiind mici, rapizi și muncitori, trăsături tipice ale ființelor magice din folclor. Ei reușesc să capteze atenția cititorului prin misterul și magia pe care le aduc poveștii.
Teme: Basmele Fraților Grimm pun frecvent accent pe teme precum ajutorul nesperat, răsplata pentru bunătate și recunoștința. În cazul de față, spiridușii ajută un om cinstit, iar recunoștința acestuia și a soției sale este exprimată prin gestul de a le face haine. Aceasta subliniază importanța recunoștinței și a răsplătirii binelui.
Limba și stilul: Limbajul este simplu și accesibil, adecvat unui public larg și, în special, copiilor. Frazele scurte și descrierile precise ajută la menținerea ritmului alert al poveștii. Stilul direct al narațiunii subliniază caracterul tradițional al basmelor, unde acțiunea și morala sunt mai importante decât descrierile elaborate.
Morala: Ca în multe basme, morala implică ideea că bunătatea și hărnicia sunt răsplătite, iar norocul vine adesea prin surprize neașteptate. De asemenea, povestea arată că recunoștința și aprecierea gesturilor de ajutor aduc bucurie atât celor care dau, cât și celor care primesc.
În concluzie, „Spiridușii cizmari“ îmbină elementele tradiționale ale basmelor cu lecții de viață simple și profunde, oferind cititorilor o experiență ludică și moralizatoare.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr | KHM 39 |
| Aarne-Thompson-Uther-Index | ATU Typ 503 |
| Traduceri | DE, EN, DA, ES, FR, PT, HU, IT, JA, NL, PL, RO, RU, TR, VI, ZH |
| Indicele de lizibilitate de Björnsson | 38.9 |
| Flesch-Reading-Ease Index | 24.9 |
| Flesch–Kincaid Grade-Level | 12 |
| Gunning Fog Index | 17.1 |
| Coleman–Liau Index | 10.8 |
| SMOG Index | 12 |
| Index automat de lizibilitate | 7.4 |
| Numărul de caractere | 3.094 |
| Număr de litere | 2.454 |
| Numărul de propoziții | 36 |
| Număr de cuvinte | 542 |
| Cuvinte medii pe propoziție | 15,06 |
| Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 129 |
| Procentul de cuvinte lungi | 23.8% |
| Silabe totale | 1.068 |
| Silabe medii pe cuvânt | 1,97 |
| Cuvinte cu trei silabe | 151 |
| Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 27.9% |
